Despre PRIETENUL cel Mare

Viziune, misiune și valori „PRIETENUL Cel Mare

Viziune:

Să convingem cât mai mulți adolescenți că educația este cool, este puternică și este cheia succesului pentru adultul de mâine. Să punem mediocritatea la locul ei, într-un colț izolat.

Misiune:

Misiunea noastră este să îți descoperi potențialul și abilitatea de a-ți dezvălui cea mai bună versiune a ta, să ajungi să înveți pentru tine, departe de presiunea și frica notelor pedeapsă și să ajungi să simți satisfacția exploziei evoluției personale când educația ta este așezată pe baze solide.

Învățare

Învățăm unii de la alții. Discipolul învață de la maestru, dar un maestru emerit știe să învețe de la discipolul său. Toată viața este un proces de învățare, de la școală, din afara școlii, de la părinți, dar și de la colegi sau prieteni, din propriile experiențe de viață, dar și din ale altora, din excursii, din reușite, dar mai ales din greșeli. De aceea, nu pedepsim greșeala, ci o analizăm cu zâmbetul pe față și desprindem de aici lecția ce trebuie învățată. Nu râdem unii de alții și mai cu seamă de greșeala cuiva, ci ne distrăm împreună pe seama situațiilor amuzante și a glumelor bune, pentru a ne crea o atmosferă plăcută și propice învățării.

Prietenie

Suntem prieteni. Și, ca orice prieteni, comunicăm fără obstacole, fără rețineri și fără ascunzișuri ca să ne simțim confortabil și să ne putem atinge potențialul maxim. Și, mai ales, fără teamă, pentru că unui prieten adevărat îi poți spune orice, fără să îți fie teamă că se va supăra. Prietenia este un drum cu două sensuri, diferit și mai ofertant decât relația cu sens unic educator-elev. Ca prieten, îți spun cu sinceritate unde ai greșit, fără să râd de tine sau să îmi pierd răbdarea și te învăț cum să procedezi corect, doar pentru asta sunt adevărații prieteni.

Colaborare

Colaborăm permanent. Chiar dacă pare greu de crezut, colaborarea dintre educator și cel educat este esențială, deoarece numai așa vom reuși să dezvoltăm abilitățile necesare unei vieți de adult sub semnul succesului. Colaborarea (sau parteneriatul cum i se mai spune astăzi) este instrumentul prin care ne reglăm procesul de învățare, astfel încât să îl orientăm spre cele mai bune rezultate. Da, prin părerea sinceră a fiecăruia din participanții la procesul educațional, sistemul de lucru poate fi îmbunătățit în mod continuu, așadar numai prin colaborare.

Perseverență

Perseverăm în continuu. Așa cum deviza sportivilor este de a continua, indiferent că au câștigat sau au pierdut, la fel gândim și noi. Pe parcursul unui proces de învățare de lungă durată, apar tot felul de momente, de bucurie maximă, de satisfacție, de oboseală, de incertitudine că vei ajunge la destinația dorită, de neputință, de renunțare. Toate sentimentele pozitive, îți dau putere să mergi mai departe, dar ce facem cu cele negative? Se spune că atunci când simți că nu mai poți, tot mai poți puțin, dacă găsești în interiorul tău sau la cei din jur motivația necesară. Și te ridici, te scuturi de praf și mergi mai departe. Aceasta este perseverența.

Rigurozitate

Suntem riguroși. Da, învățăm academic și nu ne ghidăm după principiul după ureche. Știm că acest principiu vine dintr-o superficialitate și o autosuficiență care lasă deseori impresia că te pricepi să lucrezi într-un anumit domeniu. Dar, când începi efectiv să lucrezi, rezultatele sunt mai mult decât dezastruoase și duc inevitabil și în timp la eșec. Așadar, care este soluția? Să înveți, parcurgând domeniul cu pași mici, dar siguri, să nu sari peste anumite etape și să ai răbdare cu tine. Cheia reușitei în orice domeniu este evident rigurozitatea.

Povestea PRIETENUL

Totul a început cu un vis cu ochii deschiși sau cum spun englezii a day dream, pe care l-am avut în timpul stagiului de practică pedagogică, în mijlocul unei clase de copii dornici să învețe și făcând acest lucru cu o nedisimulată plăcere. Da, în acei ani nebuni ai schimbărilor interminabile din educație, într-un liceu din Craiova, elevii claselor primare cu program intensiv de predare a limbii engleze spărgeau toate tiparele despre elevi letargici și care abia așteptau clopoțelul de ieșire. Ei bine, meritele erau ale doamnei profesor metodist la care fusesem repartizat pentru a-mi face practica pedagogică și care m-a inspirat cel mai mult în cariera mea de educator. Începând de la organizarea clasei, managementul orei, instrumentele și metodele de predare folosite, toate mi-au oferit o nouă dimensiune a procesului educativ pe care urma să îl fac. Idei noi pe care le-am discutat cu doamna profesor, îmbinarea metodelor tradiționale cu cele noi, favorizate de dezvoltarea tehnologică, schimbările necesare la nivel de abordare a copilului și punerea lui în centrul actului educațional au fost gândurile cu care am ieșit de pe băncile facultății.

Dar, aveam să mă lovesc foarte repede de rigiditatea unui sistem educațional în care profesorul era prost plătit și astfel demotivat, de colective prea mari de elevi și neomogene din punct de vedere al nivelului de cunoștințe, de manuale depășite și cu greșeli. Toți acești factori nu făceau altceva decât să îi determine pe copii să învețe limba engleză de dragul unor note, fără convingere, dar mai ales fără plăcere, iar pe mine mă îndepărtau de visul avut în facultate de a preda unor copii dornici să învețe, dar mai ales unor copii care să simtă plăcerea deprinderii comunicării în limba engleză. Așa, că, după o scurtă bucată de vreme în care am predat limba engleză într-o școală publică, am decis să nu mai lupt cu sistemul din interior, ci să ies și să îmi croiesc propriul drum. Nu am făcut-o imediat, ci după patru ani, perioadă în care am predat limba engleză într-o facultate cu profil economic și care a fost extrem de benefică pentru mine în ceea ce privește cunoștințele acumulate și experiențele de viață avute. Simțeam, însă, că locul meu nu era printre studenți și am decis să pornesc pe propriul drum, începând să dau meditații într-o cămăruță mică, dar animată cu ambiții mari.

Ca orice început, a fost greu, cu întrebări în ceea ce privește optimizarea procesului educativ, cu supervizarea bugetului de venituri și cheltuieli, dar mai ales al celui de investiții pentru că îmi doream să aduc tehnologia în predarea limbii engleze. Dar, ceea ce învățasem în timpul facultății la orele de pedagogie și la cele de metodică, discuțiile pe care le-am avut cu doamna profesor metodist și cu experiența și cunoștințele economice căpătate în timpul activității de la facultate, am izbutit în timp, să cresc organic, treptat și natural, dar mai ales prin așa numitul „word of mouth, cum spun englezii. Am mutat astfel activitatea, din acea cămăruță unde inițial îmi desfășuram activitatea într-un spațiu mult mai propice pentru obiectivul meu: să creez acel loc în care copilul să vină de plăcere și din convingere, unde să se dezvolte alături de prieteni, unde să cunoască cu adevărat spiritul de echipă și să fie în permanentă competiție cu propria persoană.

De-a lungul timpului, pentru a le face învățarea cât mai plăcută micilor mei prieteni și să îi atrag spre limba engleză, am căutat să dezvolt metode noi de lucru, care îmbinau idei tradiționale cu noile tehnologii. Am căutat să folosesc metodele vechi care și-au dovedit eficiența în timp și să le păstrez, dar am venit și cu metode noi, despre care am citit sau pe care le-am pur și simplu le-am dezvoltat eu de la zero. Astfel, am introdus computerul în procesul de studiu individual de acasă al celor mici, cu rezultate foarte bune, producând un CD rulabil pe computer, unde cei mici aveau regulile gramaticale prezentate într-o manieră grafica și ușor de reținut, dar și elementele de vocabular cu pronunția lor, cei mici având pronunția model și acasă. Așa a apărut CD-ul „Homework Partner, instrument folosit aproape 10 ani.

Pandemia de corona virus a fost cea care a grăbit decizia de a duce procesul educativ spre un nivel nou, mai atractiv pentru copii și cu rezultate mai bune. Astfel a apărut platforma educațională bazată pe videoclipuri tip tutorial. Această metodă mi-a permis să le ofer micilor mei prieteni o mai mare expunere la limba engleză, combinând abilitățile de listening și understanding English de la o vârstă din ce în ce mai mică. Iar rezultatele au fost pur și simplu spectaculoase, concretizându-se în promovarea tuturor celor care au susținut examenele CAMBRIDGE, fie că vorbim de nivelul clasei a 4-a sau de nivelul B1/B2 pentru cei de clasa a 8-a.

În timp, am dezvoltat și o serie de activități și proiecte recreativ-educative, desfășurate pe perioada vacanței de vară. Am realizat cu micii mei prieteni prezentări digitale ale orașului, ale diverselor obiective turistice, ale opțiunilor în carieră, ale luptei împotriva plasticului aruncat în natură, dar și o serie de filmulețe documentare. Toate aceste proiecte au avut rolul principal de a-i determina pe cei mici să își folosească din cunoștințele dobândite în timpul anului atât la școală, la diferite materii, dar și la engleză, în timpul orelor cu mine. I-am provocat să lucrăm la computer, să descoperim universul prezentărilor PowerPoint și să învețe practicând, așa numitul „learning by doing. Aceste proiecte și filmulețe au avut rolul să îi inspire pe unii dintre ei care chiar au realizat un film făcut în întregime de ei, de la conceperea script-ului până la filmarea și montajul scenelor, cu care au câștigat un premiu la un festival național de film pentru adolescenți.

Cam așa arată retrospectiva celor aproape 20 ani de când am deschis Centrul de limba engleză „PRIETENUL Cel Mare. Mi-am dorit și pot spune cu mândrie că am reușit să construiesc un loc unde limba engleză se învață temeinic, corect gramatical și cu pronunție atent formată, cu plăcere și fără presiune sau constrângeri, într-un grup de prieteni unde competiția este cu sine și coordonați de un prieten. Iar povestea continuă cu noi provocări, cu dezvoltarea unor noi domenii de studiu, dar și cu satisfacții pe măsura muncii depuse. Și, dacă simți că rezonezi cu valorile noastre, te invit să ni te alături, fie ca elev sau, de ce nu, în calitate de „prieten mai mare al celor mici.